Aprobat
prin Ordinul Directorului adjunct
al Inspectoratului de Stat al Muncii
nr. 43-a din 24 decembrie 2020
REGULAMENT
privind modul de planificare și efectuare
a controalelor de stat în sectorul public
I. Introducere.
1.1. Inspectoratul de Stat al Muncii exercită control de stat asupra respectării actelor normative în domeniul muncii, securității și sănătății în muncă, la întreprinderi de stat, municipale, instituţii şi organizaţii cu formă juridică de organizare publică, precum şi în autorităţile administraţiei publice centrale şi locale.
II. Modul de planificare a controalelor.
2.1. În baza Programului de activitate al Inspectoratului de Stat al Muncii pentru anul de gestiune, Inspecțiile teritoriale de muncă elaborează planuri trimestriale de control.
2.2. În Planul trimestrial de control (în continuare Plan) se includ acțiunile specifice activității Inspecției teritoriale de muncă ce derivă din obiectivele și atribuțiile Inspectoratului de Stat al Muncii, instituțiile selectate în baza analizei riscurilor.
2.3. Planul se întocmește și se aprobă de către șeful Inspecției teritoriale de muncă,cu 10 zile lucrătoare pînă la începerea trimestrului premărgător, și se coordonează cu conducerea Inspectoratului de Stat al Muncii.
2.4. În Plan se includ, după caz, activitățile de control comune cu reprezentanții parteneriatului social, organelor fiscale și ai altor organe de control.
2.5. O copie a planului aprobat și coordonat se va prezenta Direcției monitorizarea controlului în domeniul raporturilor de muncă și securității și sănătății în muncă și cercetării accidentelor de muncă, precum și migrației de muncă în scopul monitorizării activităților de inspecție.
2.6. În cazul nerealizării unor acțiuni din Plan, șeful Inspecției teritoriale de muncă întocmește o Notă informativă în care indică cauzele nerealizării iar acțiunile respective se trec în planul următorului trimestru.
Partea 1-a
Criteriile de risc
2.7. Procesul de analiză și evaluare a riscurilor în sectorul public este identic procesului de analiză a riscurilor aplicabile asupra activității de întreprinzător.
2.8. Criteriul de risc sumează un set de însuşiri ale subiectului şi/sau obiectului pasibil controlului ori de circumstanțe referitoare la raporturile precedente ale persoanei supuse controlului cu Inspectoratul, ale căror existenţă şi intensitate indică probabilitatea cauzării de daune vieţii şi sănătăţii salariaţilor, precum și a încălcării drepturilor la muncă.
2.9. Criteriile de risc reflectă probabilitatea apariției prejudiciului și/sau mărimea acestuia.
3.0. Criteriile de risc stabilite trebuie să respecte următoarele principii:
1) să fie relevante scopului activității Inspectoratului;
2) să acopere toate întreprinderile/instituțiile pasibile controlului efectuat de către Inspectorat;
3) să fie bazate pe informaţie certă, veridică şi accesibilă. În primul rînd, se aleg criteriile care acordă posibilitatea de atribuire a gradului de risc unei entități concrete în baza une informaţii valorice (statistice), care poate fi obţinută, ori de cîte ori este necesar, din surse exterioare care nu țin nici de activitatea Inspectoratului, nici de datele furnizate direct de unitate;
4) să poată fi ierarhizate conform ponderii și intensității riscului pe care îl reflectă;
5) să fie raportate la caracterul multidimensional al surselor de risc. Este esențial să nu se suprapună şi să fie alese cele ce ţin de subiect, obiect şi de raporturile anterioare cu organul de control.
3.1. Criteriile de risc utilizate de Inspectorat sunt:
1) domeniul de activitate;
2) numărul de persoane angajate;
3) istoricul conformității sau neconformității cu prevederile legislației și cu prescripțiile Inspectoratului;
4) petiţii înregistrate;
5) producerea accidentelor de muncă.
Partea 2-a
Gradarea intensităţii riscului
3.2. Fiecare criteriu de risc se repartizează pe grade/niveluri de intensitate, punctate conform valorii gradului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 1 şi 5, unde 1 reprezintă gradul minim, iar 5 – gradul maxim de risc.
În cazul în care nu există date sau informaţii care să permită aprecierea gradului/nivelului de intensitate/severitate a criteriului de risc în raport cu persoana supusă controlului, se acordă punctajul maxim.
3.3. În descrierea fiecărui criteriu de risc, acordarea punctelor este urmată de explicarea circumstanțelor pentru fiecare nivel de risc, ceea ce permite identificarea nivelului de risc al fiecărei entități/unități din sectorul public.
În cazul în care instituția supusă controlului corespunde mai multor poziții de pe scara valorică a gradelor de risc din cadrul criteriului, aceasta va fi plasată pe poziția căreia îi corespunde punctajul cel mai înalt.
În cazurile în care instituția supusă controlului desfășoară mai multe genuri de activitate, cărora le-au fost atribuite diferite grade de risc, se aplică gradul cel mai mare (înalt) de risc al unuia dintre genurile de activitate desfășurat.
3.4. La acordarea cifrelor valorice se ţine cont de ponderea fiecărui grad/nivel de risc în cadrul criteriului de risc şi de uniformitatea trecerii de la un nivel de risc la altul, astfel încît să fie reflectat un conținut complet şi relevant al nivelurilor de risc posibile, de la nivelul minim la nivelul maxim de risc.
3.5. Punctajele vor fi acordate după cum urmează:
1) domeniul de activitate (Tabelul 1)
Raţionamentul general: în diferite domenii de activitate, într-o măsură sau alta, se utilizează și se prestează muncă nedeclarată, se admit restanțe la plata salariilor, se admite neîncheierea contractelor individuale de muncă, nerespectarea timpului de muncă și a timpului de odihnă, neacordarea garanțiilor și compensațiilor, răspunderea materială, disciplina muncii, risc de accidentare. Astfel, se generează diverse forme de exploatare a muncii, salarii nedeclarate, prejudiciu realizării drepturilor la protecție socială, prejudiciu adus bugetului familiei, bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale și medicale, care se manifestă cu diferită intensitate și frecvență.
Tabelul 1
Domeniul de activitate | Gradul de risc (R1) |
Învățămînt (P), Activități financiare și asigurări (K). | 1 |
Activități profesionale științifice și tehnice (M), Sănătate și asistență socială (Q). | 2 |
Informații și comunicații (J), Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (N), Artă, activități de recreere și agrement (R). | 3 |
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (D) , Alte activități de servicii (S). | 4 |
Administrație publică și apărare, asigurări sociale obligatorii (O), Distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (E). | 5 |
2) numărul de persoane angajate (Tabelul 2)
Raționamentul general: numărul mare de angajați presupune multiple scheme de organizare structurală a entității. Prezența diferitor categorii de angajați solicită de la angajator eforturi mari și diversificate în procesul de organizare a muncii, asigurarea salariaților cu condiții decente de muncă, echipamente de muncă și de protecție individuală.
Tabelul 2
Numărul de angajați | Gradul de risc (R2) |
Pînă la 10 angajați. | 1 |
De la 11 la 20 angajați. | 2 |
De la 21 la 50 angajați. | 3 |
De la 51 la 100 angajați. | 4 |
Peste 100 angajați. | 5 |
3) istoricul conformității sau neconformității cu prevederile legislației și cu prescripțiile Inspectoratului (Tabelul 3).
Raţionamentul general: lipsa încălcărilor la data ultimului control efectuat indică predispunerea angajatorului la respectarea legii, şi respectiv riscul scăzut de încălcare a acesteia, pe cînd existenţa încălcărilor și caracteristicile neconformităților existente la data ultimului control efectuat indică un grad de risc înalt.
Tabelul 3
Istoricul conformității sau neconformității cu prevederile legislației şi cu prescripțiile Inspectoratului | Gradul de risc (R3) |
Nu au fost depistate încălcări sau au fost depistate încălcări minore, care nu au sporit posibilitatea apariţiei prejudiciului ori nu au cauzat un prejudiciu și au fost lichidate în procesul controlului. | 1 |
Au fost depistate încălcări minore care nu au sporit riscul, încălcări minore multiple, care indică neglijența persoanei supuse controlului. | 2 |
Au fost depistate încălcări grave, încălcări care ar putea avea impact asupra prejudiciului provocat; există încălcări repetate; au fost aplicate sancţiuni contravenţionale; nu au fost executate prescripţiile dispuse de inspector. | 3 |
Au fost depistate încălcări foarte grave; au fost aplicate sancțiuni persoanei supuse controlului şi/sau au fost dispuse măsuri restrictive. | 4 |
Au fost depistate încălcări foarte grave; au fost dispuse măsuri restrictive; au fost identificaţi indici ai infracţiunii; au existat plîngeri depuse la organul de control, care s-au confirmat în urma controlului. | 5 |
4) petiții înregistrate.
Raționamentul general: lipsa petițiilor de la unitate demonstrează predispunerea angajatorului spre respectarea legii și a unui risc scăzut, pe cînd existența petițiilor indică un grad înalt de risc (Tabelul 4).
Tabelul 4
Restanțe la plata salariului și a altor plăți | Gradul de risc (R4) |
În ultimii trei ani nu au fost înregistrate petiții. | 1 |
În ultimii trei ani a fost înregistrată o petiâie. | 2 |
În ultimii trei ani au fost înregistrate două și mai multe petiții. | 3 |
În ultimii trei ani a fost înregistrată o petiție colectivă . | 4 |
În ultimii trei ani au fost înregistrate petiții repetate . | 5 |
5) producerea accidentelor de muncă.
Raționamentul general: producerea accidentelor de muncă provoacă traumatisme, pierderi a sănătății în unele cazuri și a vieții accidentaților, ratare venituri, pierderi materiale, chieltuieli pentru recuperarea, chieltuieli pentru repararea utilajului și a plăților îndemnizațiilor persoanelor accidentate (Tabelul 5).
Tabelul 5
Producerea accidentelor de muncă | Gradul de risc (R5) |
În ultimii 5 ani nu s-au produs accidente de muncă. | 1 |
În ultimii 5 ani s-a produs un accident de muncă cu incapacitate temporară de muncă. | 2 |
În ultimii 5 ani s-au produs mai multe accidente de muncă cu incapacitate temporară de muncă. | 3 |
În ultimii 5 ani s-a produs accident de muncă grav. | 4 |
În ultimii 5 ani s-a produs accident de muncă mortal. | 5 |
Partea a 3-a
Ponderea criteriilor
3.6.Ponderea fiecărui criteriu se stabileşte în raport cu toate criteriile selectate, ţinînd cont de importanţa criteriului respectiv pentru domeniul specific de control (Tabelul 6). Astfel, aceleaşi criterii pot avea relevanţă şi pondere diferită, în funcţie de domeniul de control.
3.7. La determinarea ponderii fiecărui criteriu se va ține cont de:
1) scopul, atribuțiile și domeniul de activitate al Inspectoratului;
2) influența criteriului ales asupra probabilității prejudiciului potențial ce se dorește a fi evitat și a mărimii acestuia;
3) multidimensionalitatea surselor de risc, ponderîndu-se corespunzător criteriilor ce țin de diferite aspecte (subiect, obiect, raporturi anterioare).
3.8. Ponderea pentru fiecare criteriu de risc se determină în fracții zecimale, astfel încît ponderea sumată a tuturor criteriilor să constituie o unitate. Acordarea unei ponderi mai mari unui criteriu impune diminuarea ponderii altor criterii.
Tabelul 6
Criterii | Ponderea (w) |
Domeniul de activitate. | 0,1 w1 |
Numărul de angajați. | 0,2w2 |
Istoricul conformității sau neconformității cu prevederile legislației şi cu prescripțiile Inspectoratului. | 0,2 w3 |
Restanțe la plata salariului și a altor plăți. | 0,3w4 |
Producerea accidentelor de muncă. | 0,2 w5 |
TOTAL | 1,0 |
|
|
3.9. Ponderea fiecărui criteriu din totalitatea celor stabilite nu poate avea o pondere mai mică de 0,1.
Este obligatorie revizuirea periodică a ponderilor atribuite fiecărui criteriu de risc, ca urmare a controalelor anterioare, în funcție de noile date disponibile și de actualizarea informației colectate. În cazul în care un criteriu își pierde în timp din relevanță, se va scădea consecutiv ponderea acestuia în raport cu celelalte criterii utilizate.
Partea a 4-a
Aplicarea criteriilor de risc în raport cu persoanele supuse controlului
4.0. După determinarea criteriilor de risc concrete ce vor fi utilizate şi ponderea lor, criteriile se aplică în raport cu fiecare subiect potenţial al controlului, stabilindu-se media ponderată a gradelor specifice de risc în baza următoarei formule: Rg= (w1R1+ w2R2+ ∙∙∙ +wnRn) x 100
sau
unde:
Rg – gradul de risc global asociat cu subiectul (unitatea) potenţial al controlului;
R1, R2, Rn – criteriile de risc;
w1, w2, wn – ponderea fiecărui criteriu de risc;
R – gradul de risc pentru fiecare criteriu.
4.1. În urma aplicării formulei stabilite la pct. 4, riscul global va avea valori între 100 şi 500 de puncte, unitățile care obţin 100 de puncte fiind asociate cu cel mai mic risc.
4.2. Subiecții controlului sînt clasificați în funcție de punctajul obținut în urma aplicării formulei, în fruntea clasamentului fiind plasați subiecții care au acumulat punctajul maxim. Aceștia sînt asociați cu un risc mai înalt și urmează a fi supuși controlului în mod prioritar.
4.3. În baza clasamentului, Inspecția teritorială întocmeşte proiectul planului trimestrial al controalelor, pe care îl prezintă Inspectoratului de Stat al Muncii spre coordonare și publicare pe siteul Inspectoratului.
4.4. Clasamentul poate fi utilizat de Inspectorat pentru stabilirea frecvenţei controlului recomandat pentru fiecare unitate/instituție.
4.5. Pentru unitatea/instituția care nu a mai fost supusă anterior controlului de către Inspectorat, locul în clasament se stabilește după efectuarea primului control. Inspecția teritorială poate solicita unități/instituții realizarea unei autoevaluări, care va fi folosită pentru planificarea și desfășurarea controlului respectiv.
Partea a 5-a
Întocmirea planului trimestrial de control
în urma evaluării nivelului de risc
4.6. După aranjarea clasamentelor pe fiecare domeniu de control, din fiecare clasament se preia un număr estimativ de unități/instituții care urmează a fi incluse în planul trimestrial al controalelor. Numărul de unități/instituții preluate din clasament se raportează la capacitățile inspecției teritoriale de muncă, precum și la numărul maxim potențial de unități/instituții care poate fi supuse controalelor. Preluarea unităților/instituțiilor din clasament se realizează la rînd, începînd cu cea care a acumulat punctajul maxim de risc în urma aplicării formulei de la pct. 4.0. și se reflectă în lista inspecției teritoriale de muncă în ordinea descrescătoare a punctajului de risc acumulat conform clasamentului.
4.7. Șeful inspecției teritoriale de muncă definitivează, consolidează și aprobă planul trimestrial și îl coordonează cu conducerea Inspectoratului de Stat al Muncii.
III. Modul, condițiile și procedura
efectuării controlului
4.8. Scopul controlului este:
a) verificarea modului în care angajatorul (persoana care acţionează în numele acestuia) respectă legislaţia muncii, securității și sănătății în muncă;
b) acordarea ajutorului consultativ şi metodologic angajatorului (persoanei care acţionează în numele acestuia) în identificarea căilor de aplicare eficientă a legislaţiei şi de prevenire a încălcărilor, precum şi de lichidare a încălcărilor în cazul constatării acestora;
c) sancţionarea încălcărilor constatate.
4.9. Controlul asupra respectării actelor normative din domeniul muncii, securității și sănătății în muncă se realizează în concordanță cu prevederile actelor normative în vigoare.
5.0. Controlul repetat poate fi efectuat la expirarea termenului stabilit în cadrul controlului anterior de inspectorul de muncă pentru lichidarea încălcărilor, executarea prescripţiilor şi conformarea cu prevederile legale.
5.1. Controlul planificat se desfăşoară în conformitate cu Programul anual de activitate al Inspectoratului de Stat al Muncii, aprobat de directorul Inspectoratului și coordonat cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale.
5.2. Controlul asupra respectării actelor normative din domeniul muncii, securității și sănătății în muncă se efectuează de către doi inspectori de muncă, unul cu atribuții în domeniul raporturilor de muncă și altul cu atribuții în domeniul securității și sănătății în muncă, în baza dispoziției/delegației de control emise după caz de:
a) directorul Inspectoratului de Stat al Muncii;
b) directorul adjunct al Inspectoratului de Stat al Muncii;
c) şeful inspecţiei teritoriale de muncă;
d) şeful adjunct al inspecţiei teritoriale de muncă.
5.3. Controlul asupra respectării actelor normative din domeniul muncii, securității și sănătății în muncă se finalizează cu întocmirea de către inspectorii de muncă a unui proces-verbal de control cu atașarea copiilor documentelor examinate care confirmă încălcărea normei, sau altor documente întocmite în cadrul controlului. În procesul-verbal, inspectorii de muncă consemnează succint esenţa încălcării constatate (folosind listele de verificare utilizate în cadrul controlului asupra activității de întreprinzător), indică prevederile actelor normative încălcate şi dispun conformarea imediată sauîn termen fixsat, după caz.
5.4. Procesul-verbal de control se întocmeşte în două exemplare. Fiecare exemplar al procesului-verbal de control se numerotează și se semnează pe fiecare pagină de ambii inspectori care au efectuat controlul și de conducătorul unității/instituției (persoana care acţionează în numele acestuia. Un exemplar al procesului-verbal de control se înmînează conducătorului unității/instituției (persoana care acţionează în numele acestuia) cu efectuarea unei mențiuni scrise despre aceasta pe al doilea exemplar, confirmată prin semnătura persoanei ce recepționează procesul-verbal. Al doilea exemplar al procesului-verbal se păstrează la inspecţia teritorială de muncă sau la Inspectoratul de Stat al Muncii. În cazul în care conducătorul unității/instituției (persoana care acţionează în numele acestuia) refuză să semneze procesul-verbal de control, sub semnătura inspectorilor se face mențiunea respectivă. Procesul-verbal care nu a fost semnat de conducătorul unității/instituției (persoana care acţionează în numele acestuia) se transmite acesteia prin orice modalitate care permite Inspectoratului confirmarea recepționării procesului-verbal de către persoana controlată.
5.5. Controlul inopinat (în baza petiției, sesizării) se inițiază în conformitate cu prevederile Codului Administrativ (în vigoare din 01.04.2019) și se desfășoară conform Îndrumarului cu privire la modul de înregistrare, examinare și întocmire a răspunsurilor la petiții, aprobat prin Dispoziția nr. 01 din 27 ianuarie 2020 emisă de Directorul Inspectoratului de Stat al Muncii.
DAERPCRI